Dupa scann-ul de vigoare asupra noilor calatori din compartimentul nostru, eu cu mosulica laudarosul am incercat sa ne reluam discutia, fara prea mare succes pentru ca deja ma plicitisisem si pentru ca unul din noii pasageri - cret cu ochi albastrii si cu un zambet perfect stirb - ne tot intrerupea cu interventii de genul “Nu este asa este pe dincolo!” style, ca dupa enervarea de vigoare am lasat imaginatia domnului sa alerge pe campii ce treceau in fata geamului, antrenandu-l si pe colegul lui (de… sticla?) in discutii si povestiri cat se poate de autentice si amuzante in cel mai rudimentar stil cu putinta referitoare la locul lor de munca. M-am gandit eu repede: Uite ce modalitate placuta de a face sa treaca inca vreo trei ore!!!
Sa le zicem cretul si nasosul, pentru ca cel de-al doilea nou venit era nasos, cu maini mari, aspre si muncite, cu fata ridata de munca campului si de votca. Cretul se antreneaza intr-o teorie a construirii caii ferate cum ca au sau nu o porcarie la capatul fiecarei linii (!!??!!), a adus chiar si teoria relativitatii in a-si intarii cele spuse, si ca si cum atat ar fi asteptat, nasosul, il contrazice vehement cu un “taci dracu’ ca nu-i asa e pe dincolo”. Daca vazu cretul ca nu o scoate la capat - se vede ca asa se cam incheiau discutiile intre ei, tacu resemnat. Ocazia nasosului sa isi dezvolte istoriile de ziceai ca e Pacala: cum l-au prins cand a fost la furat de cartofi si l-au prins in lanul cu pepeni de l-au batut pagubitii ca o saptamana a mancat la seviciu in picioare de ce basici avea la c.ur! (scuzati limbajul! necaracteristic mie). Si ca veni vorba de servici! “Ce sefa a dracului…!!!! Ce femeia draculuuuuiii! Eu nu am mai vazut! Nimic nu poti sa misti in front fara sa stie ea! Si noaptea vine peste tine sa vada daca ai inchis un ochi! Daca mai incerci sa faci o manevra sa mai iei neste motorina ai sfeclit-o”. De aici o intreaga istorie a metodelor de a sustrage motorina, fier vechi, piese de schimb, cam orice ce se poate comercializa- ca de’ sa mai iasa de una mica sa ne faca chef de munca.
Fantastic! Cat de repede zboara timpul, trenul…Am ajuns la destinatie! Ma gandeam eu asa mai la dos dupa portia de ras - ca la un moment dat nu stiam de ce sa rad: de comicul situatiilor povestite atat de bine de nasos sau de tragicul situatiei unor destine sufocate de aburii alcoolului.(Probabil ca voi deschide subiectul pe larg in alt post!)
Si cum filozofam eu de zori ma trezesc pe peronul plin de oameni care misunau de colo colo.
Am cautat un loc adapostit si m-am indreptat alene spre unul din localurile garii.
(Va urma!)

• No related posts.