In seara asta am iesit cu un amic in oras sa mancam ceva si sa depanam amintiri, ca de, nu ne mai vazusem de o carutza de timp.
Stand noi asa de vorba, ne-am asezat la o masa de nefumatori, voit a fi cat mai departe restul lumii, ca sa putem sa punem tara la cale, fara sa bagam de seama cele doua meniuri bagate sub nas de o ospataritza transparenta. Dupa un timp - cam 2 minute - se intoarce ospatarita : ” Ce doritzi sa comandati? ” . Eu care nici macar nu vazusem meniurile, zic ca nu stiu si ca sa mai revina ca nu m-am hotarat. Ma hotarasc relativ repede - la cat sunt eu de nehotarata - si acum…nu mai vine ospatara. Dupa aproximativ 10 minute, apare, clasicul ospataritzelor: cu ciunga in gura, clefanind zgomotos. ” ce doriti? ” scurt si la obiect. Apucam noi sa zicem repede ca o poezie ce dorim, ea face stanga imprejur, eu ramanand cu gandul ca as mai manca si un desert fara sa mai am sansa de a-l comanda (cuiva).
Si toot trancanind noi acolo de vrute si nevrute, vine in sfarsit si mancarea (cam arsa); Incepem noi sa degustam tacticos din mancare asezonata cu multa muuulta vorbarie. Si tot mancand noi tacticosi, apare ca de sub masa ospatara: “vrem sa va aducem nota de plata ca se inchide casa?!!?” Eu ma uit nauca, molfaind ficatzelul meu pe gratar, la amicul meu, el de uita la molfaind la mine cu ochii mari cascati.Si ospataritza continua: “mei ai bring da cec plise?” “Do iu spic inglish?”.Ne uitam unul la altul, ne uitam iar la ospatara cu aceeasi fete nauce care cred ca refuzau sa inteleaga mojicia ospatarei- intre timp terminam ce avem prin gura de mancat. “Ok! Nu e nici o problema, aduceti nota!” Scoate ea nota din napron si ne-o tranteste pe masa delicat ca nu s-au varsat paharele noastre cu apa plata (fara lamaie)de pe masa. Daca am vazut asa, lasam furculitzele jos, eliberam mainile pentru a le folosi la a achita nota, si ospataritza se repede la farfuriile noastre pe 1/2 pline sa le debaraseze. Pai nu am terminat! “A! Da?! Am vazut ca ati pus tacamurile jos si am crezut…” Hohote de ras din partea noastra!!! Si isi deconteaza fiecare cheltuiala si acum vine vorba de bacshish.Ce bacshish domle’?. Mi-a ramas ficatzelul in gat si daca nu eram atenta ramaneam si fara juma’ de portie. Sa zic drept …m-am amuzat teribil pe seama ospataritzei, umor romanesc ce-i drept. Acum am inteles de ce nu mai vin strainii pe la noi: preturi enorme si servicii jalnice sau inexistente.
Oricum mortala ospataritza :
“mei ai bring da cec plise?” :))

• No related posts.