Mai nimic in ultima vreme. M-a apucat o mare plictiseala de atat stat in casa si de uitat la seriale interesante.
Si stateam si ma gindeam: ce poate face un om care este la dieta, care nu fumeaza si nu bea alcool sau cafea, sa se distreze?
Ma gandeam sa merg la bowling dar acolo se fumeaza si imi vine sa vars de la fumul de tigara. Asta pica. Sau sa merg la biliard - aceeasi chestie si deci pica si ea. Mai fac exceptii doar atunci cand ma plicisesc rau de tot.
Sau ma mai gandeam sa merg la un film: nu exista decat un singur cinema - multiplex in Constanta si ala la etajul cu restaurantele si fast-foodurile cele mai ispititoare; cade din cauza dietei si a faptului ca filmele care ruleaza deja le-am vazut.
Sau ma gandeam ca sa mai ies si eu in vreun pub, bar : toate pica ce sa fac? Sa ies si sa beau un suc, ispitita de mai stiu eu ce cocteiluri calorice? si sa ma afum bine ca sa ma pastrez bine? Yack!
Sau sa mergem la teatru. Uite ceva la care nu m-am mai gandit demult. In facultate mergeam destul de des, asta pana cand m-am saturat de valul ala de “actori postrevolutionari” care considerau arta dezbracatul pe scena, sau injuratul sau urlete fara sens, sau miscarile alea in masa atat de haotice care dadeau bine si care prezentau viziunea vreunui regizor scrantit de-o doaga.
Ultima oara cand am fost la teatru, am fost cu cativa prieteni. Intamplarea a facut ca nu stiu ce liceu sa organizeze o seara de teatru, ca era sala arhiplina de tinerei nelinistiti. Se pusese in scena Iona. Un rol foarte greu, ca unic personaj sa incerci sa redai unicitatea piesei lui Marin Sorescu, mi se pare un act de oarescare nebunie. Mai ales in fata unor tineri care refuzau cu desavarsire sa realizeze ca sunt intr-un teatru. Am ramas impresionata cum actorul si-a intrerupt rolul si a facu apel la elevi sa faca liniste.
Mi-a fost mila de actor. Nu am mai fost de atunci. Poate ca voi mai incerca sa mai merg, curand.
Cam ce poate sa mai faca un om sa se distreze zilele astea?

• No related posts.