Am facuti ieri 1000 de lucruri. In drum spre casa,dupa o zi grea, am primit cel mai frumos cadou pe care putea sa mi-l dea ziua respectiva. A nins. A nins asa cum rar ninge in Constata: cu fulgi mari, ca niste globuri, fara vant ca sa viscoleasca zapada, exact asa cum mai vezi in povesti cu ochii mintii. Nici macar nu era foarte frig.
Am zambit tot drumul spre casa. Mi-a inseninat ziua. Asa, ca soarele care imi intra azi, prin perdele, in bucatarie. Papagalii completeaza peisajul fonic cu o galagie vesela si jucausa. As avea chef de o plimbare lunga pe jos. Dar pentru asta ar trebui sa-l conving pe Arhi, si stiu, inteleapta cum sunt (sau nu!), ca nu am mari sorti de izbanda!
Cat de bine este sa savurezi o zi libera!

• No related posts.