Parca a venit prea repede frigul. Nu am chef nici sa imi ridic degetele pe tastatura. Sunt la munca, cu o gramada de probleme stringente, pe care, fara sa am de ales, le rezolv fara nici o tragedere de inima.

Cred ca ma incearca o raceala de aia rea. Am sa o dreg cu un vin fiert. Asa tratez si depresia si raceala.

Imi faceam griji ca mi-a pierit inspiratia de a mai scrie cate ceva. Mi-a trecut.

Am o scarba de a ma mai uita si la televizor - eu care credeam ca sunt dependenta de tv. Toti vorbesc vrute si nevrute despre politica si se promoveaza care cum pot, ca de vin alegerile. Cat de sila imi e!

In weekend am facut sarmalutze si ciorba de burta! Mi-au iesit delicioase. Asa zice Adoratul!

Am aflat din surse sigure ca EBucataria o sa mai faca un concurs cat de curand. Vreau sa castig pentru ca, am auzit din aceleasi surse, au premii pe care am pus ochii. Inca nu stiu cu ce reteta sa ma prezint. Sugestii, careva?

Avem nevoie de piept de pui, taiat cubulete, orez, ciuperci - o conserva, ardei rosu, ceapa, condimente.
Cum procedezi:
Incepi cu orezul pe care il speli bine in multe ape si il lasi acoperit cu apa. Apoi iei pieptul de pui si il tai cubulete si il pui la prajit intr-o cantitate modesta de ulei. Intre timp, cureti ceapa si o adaugi peste puiul rumenit putin. Dupa ce ceapa s-a calit si ea, pui ciupercile si mai lasi sa se caleasca si ele un pic. Tai ardeiul rosu si il pui si pe el in cratita teflonata. Condimentezi cu vegeta, piper, curry si poate un strop de oregano.

Scurgi orezul cu bobul lung de apa, si il adaugi si pe el in amestecul delicios, completand cu apa (pentru ca deja l-ai lasat sa se inmoaie, nu pui apa decat cat sa acopere toata cantitatea din cratita. Deci NU merge cu reteta aia cu 3:1 - apa: orez)

Amesteci bine toata compozitia, si lasi focul la mic, pui capac si nu mai umblii la el cu lingura. Daca este absolut nevoie sa amesteci in el, incearca sa invarti cratita, ca si cum ai amesteca sarmale. Inchizi aragazul, lasand acoperita cratita si il lasi asa inca vre-o 10 minute.

Poza am luat-o de pe internet, pentru ca nu imi mai gasesc aparatul de fotografiat
Se serveste foarte bine cu… MURATURI, bineinteles :))
Gata! Pofta buna!

Daca tot nu am avut timp in ultima vreme sa mai scriu cate ceva, acum sa va zic si cum mi-am ocupat timpul.

Pai in primul rand cu serviciul, in al doilea rand munca acasa, si apoi plimbarile prin oras. Am condus atat de mult zilele astea ca sunt incantata cand conduce altcineva masina. Mi-au prins luciu pantofii la calcai de la pedalele delicatei mele Nove.

Cel mai important lucru cu care ma laud este ca in sfarsit mi-am pus muraturi: varza (pentru delicioasele mele sarmalutze) si gogonele, pepeni verzi, castraveti, morcov si conopida, intr-un respectabil butoi de 60 de kg. Sper ca imi vor ajunge pana pe la inceputul anului viitor - pentru ca sunt o termita cand vine vorba de asa ceva (las si friptura si desert si orice pentru muraturi bune).

Salivez continuu cand ma gandesc ce o sa iasa, pentru ca le-am pus dupa o reteta de-a bunicii mele, cu mirodenii care sunt strict secrete. Deci nu ma intrebati ca nu va zic, na!

Un alt lucru cu care ma laud este ca desi am mancat numai chestii nesanatoase, nu m-am ingrasat nici macar 1 kg. Totusi nu voi risca si voi reveni la meniuri sanatoase.

In rest multa liniste si pace. Savurez dimineata asta, meditand la cat timp este nevoie ca muraturile sa se acreasca si la ce voi face de mancare azi. Ok. Realizez: My name is Nevasta and i’ma eat..oholica de muraturi

Sa aveti parte de un weekend placut si calduros!

Reteta este relativ simpla.
Ai nevoie de :
Un pachet de foi de placinta
Nuci (le prefer pe cele intregi, decojite cu grija) sau, daca te tine punga, fistic
Zahar
Zeama de la o lamaie
Esenta de fistic - dupa gust

Deci:

Pui nucile intr-o tigaie uscata si le prajesti putin, pana devin crocante. Le lasi sa se raceasca si le pisezi cu sticla (sau le dai prin masina speciala de tocat nuci). Prefer varianta cu sticla pentru ca ii da textura si aroma superba.

Intre timp, lasi sa se dezghete foile de placinta. Numeri cate foi ai in pachet. Le imparti in 2 sau 3 si le asezi bine, suprapuse exact. Ungi cu putin sirop (zic si cum se face siropul) foile, pui fara sa te zgarcesti miezul de nuca amestecat cu putin zahar si pui si al doilea strat de foi, si alternezi pana ramai cu un strat de foi deasupra.

Cu un o rola de taiat pizza, tai baclavalele la dimensiunile dorite si le bagi la cuptor, la foc moderat, pana se auresc.

Siropul se face astfel: 2 cani de apa si o cana de zahar se pun pe foc si se lasa sa fiarba bine, pana ce zaharul este topit si capata o culoare caramel. Se pune zeama de lamaie si esenta. Siropul firbinte se pune din abundenta peste baclavalele un pic racorite dar nu racite. Se lasa la racit si apoi se pun la frigider sa se raceasca.

Se servesc de preferinta a doua zi!
Pofta buna!

In seara asta mi-am urmat tabieturile, ca in fiecare seara si mi-am citit blogurile preferate. Mi-a atras atentia si mi-a facut pofta DoiPeDoi
de muraturi. Ca se lauda ca e gospodar si a inceput sa-si umple camara.

Spre deosebire de mine, care nu am avut nici timp nici chef de osteneli prin bucatarie. Ne inteaba pe noi daca mai avem sugestii cu ce sa isi mai umple camara. M-am gandit ca ar fi bine sa ii dau o reteta dupa care salivez fara doar si poate de fiecare data cand ma gandesc la ea si pa care o facea mama ca si compozitie pentru ardei umpluti cu salata de varza.

Dar, pentru ca nu ma dau in vant dupa ardei murati, am inventat (cu siguranta ca nu sunt singura) reteta personala pe care am adaptat-o la borcane de 800 gr. in locul ardeilor umpluti.

Pentru aceasta salata am nevoie de:

3 kg varza
500 gr. ardei grasi
1 kg morcovi
2 radacini hrean (daca este necesar)
250 ml apa
1 lingura boabe piper
marar
sare grunjoasa
Un strop de otet si vre-o doua linguri de sare.

Cum procedezi? Dai prin razatoarea mare varza (unii mai indemanatici prefera sa o toace julien) si se framanta bine cu sare pana de inmoaie impreuna cu sarea.

Prin aceeasi razatoare mare se trec si morcovii si, pentru aroma, tocam marunt si ardeii; iar daca dorim sa fie putin picanta salata, punem si ardei iuti. Se pun si celelalte plante aromate (mararul tocat marunt si hreanul dat prin razatoarea mica).

Asezi compozitia foarte indesata in borcane si completezi cu zeama ramasa in vas in care ai adaugat, spre siguranta salatelor tale, niste aspirina NEtamponata sau conservant(in functie de cantitate).

Capacesti bine borcanele si le pui in cuptor la bain-marie pentru 1/2 de ora. Le lasi invelite bine, sa se raceasca pana a doua zi, cand le pui la pastrare in camara.

Va doresc pofta buna!

Gigi-papa.
Asa ii zic eu felului asta de mancare. Il fac destul de rar, pentru ca necesita un pic de timp dimineata.
Ai nevoie de:

Paine feliata nu foarte proaspata;
Lapte
Oua
Un praf de sare
Un strop de esenta de vanilie.
Procedezi asa: pui laptele intr-un castron si il amesteci cu esenta de vanilie si praful de sare.
Inmoi feliile de paine in lapte.
Intr-un alt castron bati bine ouale cu un praf de sare si bagi si feliile de piine inmuiate in lapte.
Pui la prajit la foc mic, pe ambele parti.
Sunt bune mancate simple sau cu gem sau zahar, altii le prefera cu cascaval ras deasupra si fara esenta de vanilie.
Asa imi facea bunica mea cand eram mica.
Delicios!

Uite aici o reteta interesanta, zic eu, de ficatei de pasare:
1kg de ficat de pasare
500 gr. ceapa
ulei, piper, sare, o lingurita de zahar, o foaie de dafin, o lingurita de boia de ardei dulce si un catel de usturoi.
daca iti plac, poti sa pui si rosii cubulete sau pasta de rosii. Mie nu imi place asa.
Se spala foarte bine ficateii, se curata de eventuale firisoare si se pun la scurs bine intr-o strecuratoare. Intre timp, cureti si toci ceapa mai mare. Ceapa o pui in uleiul incins, odata cu ficateii de pasare si condimentele. Lasi sa se caleasca un pic, amestecand continuu, dupa care adaugi o cana de apa, lasi la foc mic, amesteci din cand in cand si, daca este necesar, mai adaugi o cana cu apa. Lasi sa se topeasca bine ceapa si cand apa a scazut, adaugi catelul de usturoi si gata masa!
Poti sa asezonezi cu piure de cartofi si cu o salata de varza.
Pofta buna!

Dupa multa “filozofie” m-am gandit ca Adoratului ii este foame. Asa ca am stabilit repede un meniu prea putin elaborat, asa ca orice gospodina:

Supa de pui cu fidea si File de peste cu usturoi:

Prima reteta: Supa de pui!

Ai nevoie de 2 cepe, 2 morcovi, 1/3 capatina de telina, pui(evident), fidea, sare piper, un pic de marar uscat si un pic de sare de usturoi, 1/2 de conserva de rosii cubulete in bulion.
Cum faci: pui puiul la fiert, il spumezi (sunt unii oameni care arunca prima apa in care a fiert carnea - eu prefer sa folosesc spumiera - pentru mai mult gust), intre timp cureti legumele si le toci dupa bunul plac, de preferat mai mari - pentru ca este supa. Adaugi toate legumele si condimentele, mai putin rosiile si lasi sa fiarba la foc potrivit cel putin 45 de minute. Adaugi rosiile in bulion si lasi sa dea inca o data in clocot, apoi adaugi fideaua, mai lasi sa dea incao data in clocot, si gata supa!

A doua reteta: File de peste!

Se ia fileul de peste si se spala bine, se usuca cu servetele absorbante si se condimenteaza cu sare si piper si se ung cu un pic de ulei de masline.

Intr-o tigaie teflonata se pune un strop de ulei de masline si un pic de usturoi taiat marunt (pentru aroma) si punem pestele la fript. Il intoarcem cu grija sa nu se rupa si intre timp pregatim si sosul de usturoi. Si gata pestele!

Sos de usturoi pentru peste: Ingrediente: usturoi, sare, lamaie, ulei de masline.
Se piseaza usturoiul foarte bine, de preferat in mojar impreuna cu sarea, se stoarce lamaia si apoi, cu o lingura de lemn, amestecam si uleiul de masline si gata si sosul.

Va doresc pofta buna!

P.S. Meniul pentru maine este: ficatei de pasare si supa de pui! Daca vreti reteta de ficatei, let me know!

Cautam cu chirie prin Constanta. Eu si cu Adoratul ne-am luat frumusel si romantic de mana si, pentru a se face simtita absenta noastra, ne-am hotarat sa migram spre ceva nou.
Acum ne cautam un locusor numai al nostru.

Abia astept!

Am observat ca daca ne schimbam locatia mai des, apetitul nostru de orice fel, creste simtitor.
Aveam de mult dorinta de a ma destainui public:

Te iubesc Adoratule! Tu esti cea mai pretioasa comoara din viata mea. Sunt binecuvantata ca existi, norocoasa ca te-am gasit, fericita ca iti vad zambetul in fiecare zi langa mine. O sa merg alaturi de tine pana la capatul lumii. Pentru ca tu ma iubesti, pentru ca alaturi de tine pot fi mai buna. Tu esti jumatatea mea mai buna!

In rest, doar o poveste suficient de trista ca sa nu merite a fi amintita!

Azi am cumparat un pepene de 15 kg. Am trecut pe langa o caruta foarte frumos colorata, acoperita cu o prelata spalacita. Conducatorul ei un om batut de soare tipa printre blocuri: “-Avem pepeni! Pepeni avem!”.

Ma apucase nostalgia, ma gandeam la oamenii care vindeau coarne printre blocuri cand eu eram mica si tipau cat ii tineau plamanii: “-Ia la coarne! Ia la coarne!”.

Si mi-am dorit sa-mi iau un pepene, char daca nu tineam mortis. A fost cel mai dulce pepene pe care l-am mancat de vre-o doi ani incoace. Fara exagerare. Si zemos de imi lasa gura apa si mai dau o raita pe la frigider cand ma gandesc la el. Perfect va spun!

Poate pentru ca era productie proprie si nu pepeni turcesti crescuti fortat si imbuibati cu apa cum se obisnuieste.

Ca veni vorba: mi-am luat 2 kg de vinete sa le coc pentru o salata. Am ramas cu jumatate din cantitate pentru ca jumatatea cealalta era apa. Ziceai ca au fost injectate cu seringa. Sa fi fost ceva in neregula cu ele?