Azi am avut o zi fantastica! Adoratul m-a plimbat in …Dobrogea. Am fost peste tot: Medgidia, Ciocarlia, Lumina, Ovidiu, Lanurile, Valea Dacilor, Tuzla, Techirghiol, Eforie Nord si Sud, 2 Mai, Vama Veche. Ne-am plimbat ceva. Pentru ca nu cred ca am insirat toate localitatile in care am fost azi.

Cand am fost la Techirghiol am fost la vestita Manastire. Mai trebuie sa mai fac o confesiune pentru a putea trece la ceea ce ma framanta pe mine cu adevarat: sunt in perioada “aia” a lunii, sunt “cu musafiri” … intelegeti voi. Ajung la manastire sfioasa si evlavioasa ca orice credincioasa. Ma gandesc sa intreb o maicuta daca este vreo problema cu “problema mea”. Si incepe sa imi insire ce nu am voie sa fac:

NU am voie sa intru in biserica
Nu am voie sa ating icoanele sau alte lucruri sfinte
NU am voie sa aprind lumanari
Nu am voie!

Ce am eu mi-a dat Dumnezeu! Este un dar pe care il am de la EL. Inseamna ca pot sa dau viata! Nu este nimic nefiresc! Asta in ochii mei! Nu stiu cum se poate ca religia sa ma faca sa ma simt “murdara”, sa ma stinghereasca, sa ma faca sa ma simt nedemna pentru a pasi in biserica? Ma face sa ma simt criminala si pacatoasa ca fac dragoste cu sotul meu in perioada de post si ca mananc carne sau lapte miercurea si vinerea care sunt si ele motive ilare si superstitioase, dar pe care le accept ca fiind niste sacrificii de curatare a trupului sa zicem…dar pentru asta?

Ce porcarii. Se mai ingrijoreaza preotii de ce sunt tot mai putini practicanti ai ortodoxismului in era asta ultrainformationala in care “Crede si nu cerceta!” aproape ca nu mai poate exista. Asta este chiar o aberatie. Sa nu ai voie sa… pentru ca… WTF???

Dupa multa multa munca, am reusit in sfarsit sa-mi organizez lucrurile si sa pot sa muncesc un numar de ore rezonabil, pentru a avea timp sa stau mai mult acasa. Numai ca mi-am ales prost momentul: in timpul Campinatului European de Fotbal(mi-a soptit Adoratul ce fel de campionat este pentru ca pe mine, ca pe orice alta femeie, nu ma intereseaza). Am vazut cateva filme, am spalat vasele, mi-am facut unghiile, cred ca o sa ma si pensez si nu ma baga nimeni in seama. Daca incerc sa initiez un dialog, indiferent pe ce tema, se transforma enervant in monolog pentru ca Adoratul ori se uita la meci ori mai face ceva la calculator sau alearga dupa sticla de Cola - ca de bere zice ca s-a lasat.
Constat cu mirare ca femeile si barbatii sunt doua subspecii bine definite ale aceleasi specii care nu au in comun decat necesitatea sexului si a alimentatiei. Pana si modalitatea de a ajunge la “tinta” sunt total diferite.
Ma intreb cine oare a inventat jocul asta stupid in care 22 de natafleti alearga cu limba scoasa dupa o basica. Si sunt altii si mai natafleti care se imbraca stupid si se coloreaza pe fata, isi dau banii pe mascote si tricouri de aceeasi culoare, si folosesc prilejul unui meci de a face ce vor (bere si televizor) fara sa se simta vinovati: “-Ce vrei draga? e meci!!!”
Si cand te gandesti ca abia asteptam sa ajung acasa! Ca sa imi vad adoratul cum se uita la meci! Macar am blogul sa ma plang!
Constat ca protestez impotriva Campinatului European de Fotbal! Cine mai e cu mine?

Azi, dupa ce am alergat ca o albinuta de colo colo la munca, am plecat acasa foarte obosita. Si trebuia sa am grija de burtile infometate ale familiei(a mea si a Adoratului). Am trecut pe la piata si m-am agatat la carmangerie de 4 felii sanatoase de friptura si din piata de castraveti, rosii, si ceapa verde(am mai luat si un dovlecel si cativa ardei - dar asta este din alta reteta). Am ajuns acasa, am spalat bine carnea si am batut-o un pic cu ciocanul de friptura si am sarat-o si piperat-o. Am pus-o in tigaie teflonata cu 2-3 linguri de ulei de masline si am lasat-o la foc mic, timp in care am curatat cartofi pe care i-am pus la prajit in ulei de floarea soarelui. Intre timp am pregatit salata din rosii si casraveti si ceapa verde.
Am mancat imparateste si intr-un timp scurt(25-30 minute - maxim); nici ca puteam sa ma descurc mai bine. Daca mai aveam si o bucatica de telemea de vaca as fi zis ca nu exista ceva mai bun. Si pentru ca si asa ma plang ca nu am timp, mi s-a pus pata pe mobila de bucatarie pe care am mutat-o cu ajutorul Adoratului. Asa am ajuns la ora 1:33 din noapte scriind acest post si gandindu-ma ca maine o sa am 13 ore de munca. Eh! Fiecare cu piticii lui. Al meu este sa mut mobila, ocazional. Poimaine vreau sa fac un bors de rata cu legume(dovlecei, stevie, rosii, ardei,cartofi, poate si un pic de mazare). Inca nu am descarcat pozele din aparat sa va arat sandalute de la Cristian Lacroix la 2700 lei cu cristale Swarovsky . Divine, absolut divine si comode (pentru ca am avut onoarea sa le probez). In curand se vor comercializa si in Constanta.
P.S. Poza din post nu imi apartine

Imi era dor sa mai scriu ceva. Am amanat constant sa scriu motivand tot felul de scuze: ba ca trebuie sa fac pregatiri de Pasti, ca trebuie sa muncesc mai mult in perioada asta, ca nu am chef sau ca trebuie sa mai fac si un pic de treaba prin casa.
Cred ca mi-a fost lene.
Dar acum mi-e dor.
O sa ma straduiesc sa nu-mi mai gasesc scuze si sa imi rezerv in fiecare zi macar o jumatate de ora pentru a scrie.
Sa va povestesc ce am facut in toata perioada aceasta: pai a inceput cu pregatirile de Pasti. La mine a durat doar o zi si o noapte. Adoratul m-a ajutat cu curatenia in timpul zilei si seara eu am facut mancarea. Pana la ora 4:30 dimineata!
Am facut: salata beuf (a iesit salata a la ruse - pentru ca eu nu pun carne la salata asta), am facut drob (mai putin traditional - din pui - daca vreti reteta sa-mi ziceti - delicios), am facut bors de primavara din porc cu leustean, stevie, patrunjel…racoroasa, am vopsit oua si am facut o friptura la cuptor care a fost tinuta la macerat o noapte intreaga.
Mi-am dorit sa fac lucrul asta ca sa “simt” si eu ca vine Pastele. Cand eram mai mica tineam post, aveam mai mult timp sa ma pregatesc de sarbatoarea asta. Asteptam noaptea de Pasti cu nerabdare, bucurie si pofte dupa tot ce am pregatit si ma asteapta acasa: mancare, cadouri cu ceva nou, pentru ca asa este traditia.
As fi avut posibilitatea sa cumpar totul de-a gata, sa ma invart de vre-o 2 ori prin bucatarie si gata. Dar ar fi trecut prea repede, parca nu as fi savurat momentele astea care oricum au fost prea scurte. Am facut Pastele cu prieteni buni si a fost frumos dar la fel de repede. Vremea a fost cumplita: a plouat cu galeata.
Au trecut repede zilele de dupa. Parca totul trece prea repede!!!
De 1 Mai am fost la gratar. Un gratar reusit daca nu ar fi fost atata mocirla si nu as fi uitat sarea acasa. Munca…munca si iar munca. In momentele cand as fi putut sa mai scriu ceva pe blog am preferat sa stau in plapumioara si sa ma uit la filme (va rog sa-mi mai recomandati filme bune).
Huh! Ce dor mi-a fost sa scriu.
O sa mai am un post, poate diseara, poate maine, cu ce se poarta in materie de incaltaminte. Am fost la Bucuresti la deschiderea unui magazin de lux cu articole din domeniu. Voi reveni!

Uite o salata care este : sanatoasa, delicioasa(pentru cei carora le plac fructele de mare) si rapida.
Ai nevoie de:
500 de gr. de fructe de mare (logic) eu am luat congelate - nici nu stiu daca gasesti si altfel;
Usturoi
Sare si piper si oregano
Ulei de masline - 3-4 linguri
Lamaie
Cum faci? Pai: pui la fiert 2 litrii de apa si un pic de sare. Cand apa clocoteste pui fructele de mare si lasi sa se opareasca 10 minute. Se scot in strecuratoare si se lasa sa se scurga pana te duci jos la magazin sa cumperi usturoi (eu ramasesem fara) sau 10 minute.
Intr-o tigaie pui la incins uleiul de masline peste care arunci fructele de mare. Intre timp cureti usturoiul si il toci marunt dar din cutit, nu in mojar si il adaugi in tigaie. Pui piper, un pic de oregano si il lasi sa se perpeleasca vreo 6-7 minute la foc mare.
Iei tigaia de pe foc si adaugi zeama de la o lamaie(dupa gust).
Pui in farfurie si servesti cu paine prajita.Pofta buna!
E o nebunie a simturilor. Mi-a placut rau de tot. Cu siguranta ca am sa mai fac cat de curand.

M-am intors de ieri, dar am dormit ca sa recuperez orele nedormite. Sunt inca sub efectul celor 17 ore de mers cu trenul incontinuu (plus 17 ore intors). Am fost cat de cat alinata, ca pe prima jumatate a traseului, am avut loc la vagon de dormit. Si traseul asta a fost dus si intors in 4 zile. Sunt inca sub efectul acela ciudat pe care il au marinarii cand se dau jos de pe vas, dupa vreme indelungata, cu vaga senzatie de voma si ca totul se misca in jurul meu. Imi tiuie urechile de la linistea asta, fara zgomotul rotilor de tren.
Una peste alta, a fost frumos.
Am vazut tendintele pentru toamna iarna 2008-2009 la incaltaminte, in general marochinarie. Am vazut posete pe care doar mintea mea bolnava si visatoare ar fi putut sa le creeze. Trebuie sa fii masochist, un pic, sa lucrezi intr-un astfel de domeniu. Sa iti treaca prin mana pantofi pe care nu i-ar putea elaga decat o bijuterie pretioasa. Sau o geanta care ar face sa nu conteze cu ce esti imbracat; care te-ar face sa pari ca porti bijuteriile coroanei regale chiar imbracat intr-un sac; sa lasi toate lucrurile astea sa-ti treaca prin mana din cauza ca mai ai de plata la ultima achizitie la care chiar nu ai rezistat! Huh! Ce naduf! Ce naduf!
Partea interesanta este ca saptamana viitoare voi pleca iar, dar mai aproape, la Bucuresti. Si doar pentru o zi. O inaugurare.
Se pare ca linistea mea e pe cale sa se curemure. O sa scriu rapid pe blog, o sa imi citesc in fuga preferatii si de gatit, o sa-i aduc aminte adoratului ca exista “impinge tava” sau oua prajite. Se anunta o perioada foarte “muncitoare”. Nu intrati in panica. Retete vor fi, dar mai rar si doar cu scop terapeutic, de a ma relaxa, in bucatarie.

Azi ma duc mai tarziu la munca!Singurul lucru bun din toata chestia asta cu Summit-ul NATO este ca imi permite sa merg mai tarziu la munca. Nu ma bucur foarte tare de acest lucru, dat volumul mare de munca pe care il am, dar, partea buna este ca am timp sa scriu despre asta pe blog. Ce tampenie. Cred ca imi fileaza o lampa. Aseara, in oras, erau luminile stinse, fasii lungi agatate de copaci, de semne de circulatie, care impiedicau circulatia pietonala sa traverseze prin locuri nepermise. Strazile, care erau pline pana la refuz de masini parcate pe o parte si pe alta erau acum pustii. Vremea noroasa, rece, incununata de picaturi de ploaie razlete intregeau un peisaj aproape de cosmar. Ziceai ca esti intr-un oras pustiit. Se circula totusi mai fluent si mai corect - e foarte supravegheat traficul de catre politie.
Ca veni vorba de condus, am inceput sa ma deprind cu masina. Imi place la nebunie. Am fost ieri prin piata, in locuri aglomerate si m-am descurcat acceptabil (sunt modesta). Am primit si primul meu bilet pe geamul masinii: parcasem prea aproape de usa din dreapta unei masini.
Voi incerca sa-l redau : “Cand parcati masina, sa va asigurati ca masina din dreapta dumneavoastra are loc suficient pentru a deschide usa. Vi se poate face rau masinii.” Semnat “Cielo Alb”
Consider ca mi-a lasat biletul in geam, si nu a recurs la fapte violente, faptul ca mi-a vazut mamaligile in geam. Ii multumesc pe aceasta cale de intelegere si voi incerca sa tin cont de sfatul lui, atata timp cat voi putea.

Ce am facut eu azi ca o gospodina ce ma laud? Lasagna
Reteta este relativ simpla:
1. Se pregatese un sos bechamel simplu, condimentat cu sare, piper si 2 cubuletze de concentrat afumat Knorr
2.Se taie fideluta: kaizer afumat, sunca presata si se scurg 2 cutii ce ciuperci feliate la conserva, in care se amesteca 2 oua intregi cu sare si piper. Eu am pus si un pic de oregano.
3.Se razuie cascavalul: cam o roata medie.
4. Se pregatesc foile de lasagna. Eu le-am pregatit personal din 3 oua, sare, ulei de masline si un strop de zahar. Le-am intins bine cu sucitorul si le-am lasat sa se zvinte un pic.
Am uns bine o tava cu ulei de masline si am asezat prima foaie de lasagna peste care am asezat in strat uniform sos bechamel si compozitia pregatita mai sus cu ou.Am pus cascaval din belsug si apoi am asezat urmatoarea foaie de lasagna. Se repeta operatiunea in functie de cate foi de lasagna si compozitie aveti, avand grija sa va ramana suficient sos bechamel pentru a acoperi ultima foaie de lasagna. Se acopera cu folie si se da la cuptor, la foc mare cam 45-50 minute. Se va descoperi de folia de aluminiu si se va adauga ultimul strat de cascaval razuit. Se va introduce iar la cuptor, pana ce va prinde o crusta aurie.
Pofta buna!





Acum intelegeti de ce Arhi are burta mare?
Delicios, satios si …am zis delicios? Ce mai conteaza ca este ca o bomba de calorii si otrava colesterolului nostru?
Urmatoarea lasagna va fi cu carne tocata si cu sos rosu. Ma mai gandesc daca dau reteta asta, pentru ca secretul consta in prepararea sosului.

Ma uit in fiecare seara, ca un fan inrait ce sunt, la Adoratul meu pe Bloguri. Si ce sa vad: zice sus si tare ca este misogin!
Pai mai omule: la ce te-ai mai insurat? Esti cumva, pe langa misogin si masochist? Iti place durerea sau iti place sa te plangi? Nu iti place sa aiba cineva grija de tine, sa iti pregateasca dimineata camasa calcata si sosete curate, sa te trezeasca cu pupici si voie buna?Sa te faca sa vezi partea buna a fiecarei situatii, cand vii acasa obosit si nervos sa primesti cel mai cald si luminos zambet?
Hm! Sa nu ma faci sa-ti dau motive temeinice de plangeri!!!
Si ma mai enerveaza misoginii de la volan, care, atunci cand vad ca o femeie conduce o masina, au dreptul sa ii taie fata, sa claxoneze ca bezmeticii si sa calce in picioare orice etica. Care, atunci cand ajung acasa considera ca au dreptul sa dea cu pumnul in masa si sa fie serviti, care considera normal sa aplice pumni si palme ca mijloc de corectie in dresajul “sclavei” de langa ei. Care isi ineaca nereusitele si frustrarile in alcool sau mai stiu eu ce alte vicii. Care se simt superiori in fata alesei daca se da cu pumnul, daca se simte sentimentul de dominare total, daca se simte frica! Oameni mici cu egouri si mai mici!
Consider ca oamenii se departeaza din ce in ce mai tare de ceea ce ar trebui sa insemne o casatorie: un parteneriat in care atat drepturile cat si obligatiile sunt egale. Uita faptul ca se casatoresc ca sa le fie bine, sa fie fericiti, sa-si gaseasca implinirea langa un OM. Nu! Tind sa faca exact ceea ce au vazut in jurul lor, la parinti, vecini, rude: sa se ascunda cat mai mult unul de celalalt. De la ceea ce te invata maman’: “- Barbatul nu trebuie sa stie ce bani ai tu! Sa ai intotdeauna ceva la ciorap, ca nu stii cand o sa ai nevoie!” sau “-Uite draga cum vorbeste cu tine! Eu nu asa te-am crescut!” de parca nu asta ai vazut la maman si papa in casa; sau de plecatul cu baietii la o bere de care nu trebuie sa stie ea, de parca ar fi un capat de tara sau ea nu te-ar lasa. Ca se trezesc unii care mai de care sa dea “sfaturi binevoitoare” si cuplul este suficient de naiv si de proaspat sa mai aiba inca un motiv de cearta.
Cred ca acum l-am inteles pe al meu OM! Vorbeste din carti si incearca sa impartaseasca din filozofia lui de viata. Sunt un om, cu bune si cu rele, care a gasit un om care sa iubeasca si care sa fie iubit. Restul este poveste…de iubire!

Am fost foarte ocupata zilele astea. Am avut la munca de lucru, am facut scoala de soferi si m-am ocupat si de alimentatia familiei si de casa. Am incercat sa dorm mai devreme, pe la 22, sa fiu odihnita a doua zi. Rezultatul: m-am trezit ca huhurezii la 1 noaptea si am vizionat tz episoade din seria x din Seinfeld, pana la 4 dimineata. M-am trezit obosita,pe la 7, de ziceai ca am carat pietre de moara. Singurul lucru care m-a trezit si mi-a bagat adrenalina in vene a fost faptul ca m-am urcat la volan. Azi am pus pe toata lumea la curent ca mi-am lua permisul si ca am condus prin oras - din cei ce nu-mi citesc blogul sau habar nu au ca-l am. Aproape ca sunt enervanta pana si pentru mine. Poate ca o sa ma tina doar saptamana asta. Daca nu trece, am sa ma duc la doctor.
In seara asta l-am luat pe Arhi in dreapta si am purces la Selgros sa luam chiftelute rotisate - din punctul meu de vedere, sunt opere de arta. Asta doar ca motiv de a iesi cu masina.Iar!!! Am condus cu 75km/h in afara localitatii. Mai mult, cu masina asta, nu controlez volanul.
Sunt obosita. Acum am scris pe blog dupa ce am inchis aragazul - am facut o Ciorbita de rata. Daca vreti reteta,trebuie doar sa spuneti. Si e ora 23:30. Si maine ma trezesc iar de la 7, cand voi veni acasa trebuie sa fac si curat.
Nici concediu nu pot sa mai cer, ca doar ce mi l-am luat. Trebuie sa recuperez zilele de oboseala. Altfel o sa ajung zombi.