Deci azi a fost ziua cantarului si se pare ca a dat roade infometarea asta enervanta. Ma astept ca organismul meu sa se trezeasca si sa zica: gata! nu mai slabesti! si, la urmatorul cantar sa ma apuce cele mai mari depresii vazand ca nu am reusit sa slabesc nici macar un gram. Dar, stiind toate acestea din avans, am sa reusesc sa imi inving poftele si am sa reusesc sa trec cu bine peste toata perioada asta de 13 zile.
Bine ca sunt in concediu, reusesc sa ies mai rar din casa si sa simt mirosuri de mancare de la restaurante sau fast-food. Am trecut cu brio prin fata unor pui rotisati si a unor mici cu mustar, astazi, cand am fost (iar!!!) la munca pentru un control de rutina.
Imi este mai usor, perioada este mai putin propice pentru vizite sau iesiri in oras datorita vremii destul de foarte reci.
In rest, nu mai am energie sau nervi. Totul se invarte in jurul curei asteia de slabire. Dar si cand o sa-mi iasa… nimeni nu o sa fie ca mine…de zvelta! (si ametita de foame)

A treia zi de concediu, a treia zi de cura de slabire.
In ce-a de-a treia zi de concediu ce credeti ca am facut? M-am dus la munca. Era musai. Asta se cheama hotarare si abnegatie si devotament! Da’ ce sa zic, imi place! Cred ca sunt workoholica. Sa fie asta un lucru rau?
Cura de slabire nu face decat sa ma lase fara valga. Astazi am avut acuta senzatie de ulcer dar nu a fost decat o sperietura. Cura asta e groaznica si inumana. Singurul motiv pentru care nu renunt la ea este ca sunt incapatanata si imi doresc enorm de mult sa slabesc. Si cu multa ambitie cred ca am sa reusesc. Dar daca am sa reusesc sa slabesc promit ca nu voi mai manca nimic in plus ca sa ma ingras si sa zic cu nonsalanta: “- Lasa ca slabesc eu!” ca nu tine! Nu se merita sacrificiul.
Nu stiu cum se face, dar de fiecare data cand trebuia sa fac ceva de mancare nu-mi trecea nimic prin cap. Acum “vizionez” salivand: sarmalutze, pomana porcului, mamaliga cu carnati, oua ochiuri si branza de burduf, ardei umpluti, ciorba de perisoare, ardei picanti umpluti cu braza feta,pui pe sticla lasat peste noapte la fezandat, impanat din besug cu usturoi, as manca si cu ochii un peste de ala pe gratar facut saramura; sa nu vorbim de lucruri sfinte cum ar fi shaorma sau o pizza plina de mozzarella…Explicatia este simpla: MI-E FOAMEEEE! Dar, inca ma mentin pe pozitii. Nu voi renunta atat de simplu.
Mi-a recomandat cineva o carte care este scrisa de nutritionista lui Teo, Mihaela Bilic dar nu o gasesc neam.
Trebuie sa invatam sa ne hranim corect pentru a nu pati ca mine.
P.S. Imi cer scuze din avans daca nu am fost prea coerenta, dar sunt fara vlaga si deci nu cujet drept.

Incep sa ma plictisesc infiorator si in afara curei de slabire si internet, nu-mi mai ocupa nimic timpul. Si orele par sa treaca foarte greu cand stai cu ochii pe ceas sa vezi ca nu mai vine odata ora la care trebuie sa mananci…spanac fiert si trei fire de salata - adica sa te ridici de la masa tot flamand.
Desi aveam de gand ca abia saptamana viitoare sa ma apuc de curatenie generala, o voi face de poimane…pentru ca maine am in program o plimbare lunga si folositoare.
Se pare ca pana la sfarsitul concediului am sa ma plictisesc infiorator de tare. Iar asta este tragic, pentru ca abia l-am asteptat.

Gata! 2(doua) saptamani de concediu, numai pentru mine. Sa ma trezesc cand vreau si sa dorm cand vreau, sa ies din casa sa ma plimb, sa ma distrez.
Mi se cam terminasera bateriile rau de tot. Mai ales cu sarbatorile astea care te solicita la maxim.
Ca tema principala a concediului asta o sa fie o cura de slabire de 13 zile pe care am gasit-o la vecina si vecina a gasit-o la o colega de munca care si ea la randul ei o are de la o prietena (femeile astea!).
Ma gandeam: de fumat nu mai fumez (de 4 ani), de baut nu beau decat ocazional, cafea nu mai am voie - sanatatea,deh! de mancat - am intrat la dieta, imi mai ramane o singura placere dar sunt prea epiuzata de cura asta de slabire ca sa mai fac ceva in directia asta. Macar sa dorm in concediul asta si sa ma plimb!
Se spune ca dieta asta te ajuta sa slabesti intre 6 si 10 kg in 13 zile dar sa nu revii la regimul de viata anterior curei de slabire. Adica sa nu mai sar peste micul dejun ca tebuie sa ajung la munca si la prinz, daca am timp sa mananc iau un sandvich straveziu iar seara pe la 7 cand ajung acasa sa ma indop de mama focului cu o farfurie de ceva mancare gatita?Hm!
Ce viatza e asta? Mai ales ca am luat reteta de Tort de sarlota si de Ciorba de burta - tot de la vecina - care e specialista in bucatarie.Of!
Daca ar fi simplu sa ne simtim bine asa cum suntem, sa nu existe complicatii medicale, sa nu existe tipare care pe multi dintre muritori ii imbolnavesc de anorexie sau bulimie.
Astazi este prima zi si se pare ca este destul de greu: am mancat pentru dimineata o ceasca se ceai si pentru pranz 100 gr. de spanac fiert cu 2 oua pana la ora 18 cand voi manca o feliutza mica mica de friptura de vita si salata cu zeama de lamaie. Si in rest multa multa apa.
Incerc sa nu-mi fac griji, pentru ca o sa rezist! Trebuie daca vreau sa slabesc. O sa va tin la curent.

Am vazut intamplator pe net o poza cu o tipa ce mi s-a parut uluitor de asemanatoare cu Monica Columbeanu. Ea se numeste Aria Govanni si este una din cele mai sexy femei de filme XXL. Sa o categorisim si pe Monica intre acceste femei? Ca doar a aparut destul de goala in revista Max - editie italieneasca.

“A mai trecut un an prin noi,
A fost si soare au fost si ploi,
Dar important este ca ai ramas cu mine…”
Anul nou, zic eu ca s-a inventat ca prilej de a face un rezumat pentru 365 de zile prin care am trecut. Si ca motiv sa iti faci alte planuri pentru anul ce va veni. Avem asteptari, sperante, planuri.
LA MUTI ANI! Toate dorintele voastre sa se indeplineasca!

Imi vad o tipa la munca cam nelinistita, total ne in apele ei. Natural, pentru ca asa sunt eu bagacioasa, am tinut mortis sa vad care e pricina nelinistilor ei. Si am aflat: a gasit o poza in telefonul prietenului ei cu decolteul adanc al colegei lui de munca. Asta printre pozele cu ea(colega-mea) acasa sau la vre-o pizzerie.Poza parea facuta cu acordul “colegei” deoarece mana ei delicata evidentia linia decolteului si pozitia corpului ei arata ca este de acord cu pozatul. Imi mai destainuie ca au fost (al ei cu colega-sa) plecati in “delegatie” si ca au impartit acelasi apartament de hotel. Ce o nelamurea pe ea cel mai tare era ce cauta poza ei la el in telefon ?!? Si mai ales in forma asta de decolteu? Sa fi fost ceva intre ei atunci la hotel?
Sa zic drept, am vazut si eu poza pe telefonul ei, transferata din telefonul lui, si nu mi s-a parut deloc “ortodoxa”. Am avut un moment din acela: “dracu’ te-a pus sa stii tu ce o ‘freaca’ pe asta ?!?” si am incercat sa o linistesc cu ceva de genul: “stai tu linistita,nu stii cat de perversi sunt barbatii astia? Mai ales ca doar ea te stie si se da prietena cu tine”
Nu stiu de ce dar cred ca nu am facut decat sa o nelinistesc si mai tare. Cate pipitze nu dau tarcoale la “oala” vecinului… ca parca miroase mai bine, sau ca e fara obligatii…
Si revin iar la intrebarea mea…”cine dracu’ m-a pus sa o intreb ce are”
Acu zii si tu: are motive sau nu sa fie geloasa? Si tu ce i-ai zice daca te-ar manca sa o intrebi ce are?

Sa vedem… dupa partida de biliard si aia de bowling impreuna cu Arhi mi s-a deschis apetitul pentru miscare.
Ce imi doresc pana la anul nou? Imi doresc sa folosim paletele noi noute de ping pong pe care le avem de circa 2 luni ca sa ma distrez si ca sa scap de durerea asta surda si chinuitoare cauzata de febra musculara facuta la bowling. Am stabilit: maine am sa merg sa ma distrez activ!
Si in felul asta mai scap si de cele “cateva” kilograme in plus, mai ies din casa si mai fac si altceva decat munca, casa si internet.
Si imi mai doresc sa mai castig la loto. Asta in eventualitatea in care as juca…vreodata:)

Am scapat si de Craciunul asta! L-am taiat pe porcu’ si intre servici si cumparaturi, am facut carnati, salata beuf, fripturi si sarmale nu mi-a mai ramas timp de a mai scrie cate ceva.
Am mancat ca tot romanul pana la refuz, am beut un pahar cu vin in cinstea Nasterii Domnului si apoi, obosita de atata truda am sforait(delicat) de am rupt patul.
Acum am bucataria (cum rar se intampla in an) plina de tot felul de mancaruri cu milioane de calorii… si ma intreb de ce am facut toate aceste pregatiri? De ce am stat la cozi prin supermarketuri? de ce am stat zile prin bucatarie? Doar ca sa am ce sa bag in mine pana aproape de a mi se face rau si ca sa arunc apoi restul mancarii. Oricum, sentimentul ca ai masa plina si la propriu si la figurat parca iti mai da aripi.
Peste cateva zile se va schimba si anul. Alt motiv de “imbuibeala” si incepem noul an in forta: noi si curele de slabire de vigoare! Auzi si tu motiv de imbuibeala, se schimba anul: de parca ar trebui sa sarbatoresc faptul ca se schimba o cifra intr-o data. I’m getting old, god damnit!
Hai ca mai sunt 6 zile si vine si revelionul! Intre timp,
Craciun fericit tuturor!

Am simtit un miros…trecand prin fata unei cofetarii, patiserii… si de aici o intreaga avalansa de imagini: mi-am adus aminte de cum facea bunica mea placinta cu branza. Stateam langa ea, cu barbia pe marginea mesei, fascinata de cum intinde ea coca fara sucitor, folosindu-si doar mainile si indemanarea: era ceva de genul cum fac italienii blatul de pizza - la inceput - in aer, arunca coca aia de o luau ametelile , apoi o lua si o intindea frumusel pe musamaua strasnic curatata dinainte si o ungea cu ulei parca… si tragea de ea pana se facea coala de hartie nu alta.
Si cand imi umplea coca aia cu branza si stafide sau cu dovleac si scortisoara, ca nu mai ieseam din casa ziua aia. Era asa de bine, langa soba aia cu cuptor pe care o foloseau doar iarna si miresmele de zahar ars pe soba “-asa de miros!” mai ales atunci cand aveam mainile si picioarele inghetate si nasul rosu de la frig.
Cat mi-e dor de clipele alea perfecte si si cat mi-e dor de bunica mea! Si cand te gandesti ca totul a inceput de la mirosul unei patiserii aflate intamplator in calea mea de om mare.