Traim intr-o rromanie, lume, in care legile sunt create doar ca sa fie, in care domina legea celui care are mai mult tupeu.

Din cauza asta, fiecare face ce vrea. Cei din industria alimentara, suporta controalele de la OPC, prin platirea unor amenzi de nesimtit la “buzunarul” lor. Nu mai zic ca amenzile se dau si in functie de cat de mare e sacosa celor care vin in control.

Deşi ordinul încadrează “Salamul de vară” şi “Cârnaţii Cabanos” în categoria preparatelor din carne “fierte şi dublu afumate”’, controlul a depistat existenţa de preparate din carne care se comercializau sub aceste denumiri deşi erau numai produse “fierte şi afumate”..

Lucru destul de grav zic eu. Chiar si carnea pe care o cumperi, sa zicem o pulpa de porc, este injectata cu apa ca sa atarne mai greu la cantar, sau porcii respectivi sunt hraniti cu mai stiu eu ce hormoni de crestere pe care noi, ii consumam indirect. Deci conteaza si modul de crestere al materiei prime.

Am ajuns la un stadiu in care industria alimentara este pusa in imposibilitatea de a produce alimente naturale. Sunt rafturi cu produse naturale, care sunt la preturi absolut necompetitive. Cu alte cuvinte, daca vrei sa mananci sanatos, trebuie sa platesti mult. Si nici atunci nu poti evita conservantii si colorantii naturali si identic naturali din produse.

Am observat ca puii de tara, crescuti de “bunica” cu boabe, intr-un timp mult mai mare, au o cu totul alta consistenta, sa nu mai zic de gust.

Si atunci de ce mai sunt surprinsi conducatorii nostri atunci cand controalele medicale, in special in mediu urban, au aratat ca problemele de vedere, cele de creştere, obezitatea şi afecţiunile coloanei vertebrale sunt cele mai răspândite boli printre preşcolari şi elevi - viitorul nostru, cu alte cuvinte, este unul bolnav.

Suntem prinsi intre o alimentatie sanatoasa, scumpa, care nu este eficienta ca si productie - cantitati insuficiente si timpi de productie mari - si nevoile oamenilor cu posibilitati reduse, care nu realizeaza sau nu au posibilitatea sa reactioneze.

Uneori ma intreb daca este un lucru pozitiv atata evolutie, atata poluare, atata suprapopulatie. Mi-ar place sa ma retrag undeva la tara, sa pot sa imi cultiv hrana, sa pot sa traiesc fara stresul oraselor. Nu stiu daca mi-ar place sa traiesc fara internet, fara televizor, fara apa curenta.

Nu pot sa vizionez incotro va evolua umanitatea, care va fi viitorul pas al evolutiei. Nu pot sa vad un pas urmator pentru ca dezvoltarea asta din domeniului IT lasa atat de putin loc sa ne mai imaginam si altceva. Poate doar colonizarea altor planete. Asta dupa ce, ca niste paraziti, vom exploata tot ce se poate exploata pe paneta aceasta, careia noi ii zicem casa.

Ce face diferenta dintre un tip care o duce rau si un invins? Atitudinea!

Modul in care privesti o intamplare din viata ta, de cum te corelezi la lumea din jurul tau, cum te apreciezi sau nu intr-un anumit moment. Asta este tot ceea ce face diferenta. Atitudinea!

Care nu s-a simtit prost la un momentat, atunci cand a mancat vre-o inghetata in oras si s-a murdarit pe bluza atat de alba (parca fac reclama la dero), lumea ta s-a prabusit, toata lumea se uita la bluza ta, mai bine erai dezbracat(a) decat pata aia deasupra buricului.

Lumea ta se reduce la acea pata, uiti cat de bine te simteai acum 30 de secunde, inainte de accident. Si care ar fi problema: decat sa te ia transpiratiile de jena sau nervi si sa-ti blestemi soarta, mai bine ai face o gluma si ai trece peste, limitand asta doar la capitolul de marca de dero sa cumperi sa fii sigur ca iese pata si sa revii repede la cat de buna este inghetata ta.

Ti-ai pierdut slujba, stai cu chirie si nimeni din jurul tau nu iti plange de mila. Asa, si? Lumea nu a incetat sa se invarta cand tu ai dat un pic de probleme. In loc sa te gandesti ce metode de suicid sa aplici sau in ce categorie de alcool sa iti inceci amarul, mai bine ai pune mana pe anunturi si ti-ai cauta un job. Intre timp fa plimbari lungi, fa ce iti doreai sa faci cand erai atat de ocupat cu jobul si care sa nu implice cheltuieli si sa vezi chestie, soarele va rasari si maine.

Ai probleme cu profa care tine cu tot dinadinsul sa-ti dea cosmaruri si sa te lase corijent, sau mai rau, repetent? Lumea ta se limiteaza la cum rad colegii de tine mai rau, la cum o sa iti faca capul tandari ai tai acasa pe baza de corijenta? Foloseste-ti un pic capul, pune burta pe carte si inceteaza sa te gandesti la cum sa faci in asa fel sa copiezi data viitoare la teste. Ia lucrurile asa cum sunt, nimic nu pare sa exprime o tagedie atat de mare.

Nu pot sa nu imi para rau cand aud la Stirile de la ora 5 : alt sinucigas. Cand te gandesti ca totul tine de felul in care alegi sa privesti viata. Este chiar atat de greu sa intelegi ca nu este nimic atat de grav, care sa nu treaca odata cu timpul. Ca daca azi ti se pare sfarsitul lumii, maine, o sa te trezesti si o sa razi de tine cand o sa-ti aduci aminte cat de stupid ai putut fi ieri.

Sunt genul de om care (vorba proverbului american) daca viata imi da lamaie in loc de miere, voi face o limonada. Ma gandesc ca mai am, daca sunt norocoasa, vre-o 30 de ani de trait pe lumea asta.

Nu vreau sa plec din lumea asta adunand frustrari, gen, daca aveam alti parinti, daca as fi avut bani, daca as fi fost, as fi facut. Viata mea este asa cum este: minunata si de cosmar, dulce si amar, ca viata fiecaruia dintre noi, fiecare cu frustrarile si neajunsurile din ea.

Tot ce pot sa fac, este sa imi promit ca voi incerca mereu sa fiu mai buna, mai inteleapta si sa adopt un mod detasat de a privi intamplarile din viata mea. Asta face diferenta dintre un invins si un invingator: ATITUDINEA.